Istoric

     În istoricul Catedrei de biologie moleculară şi genetică umană se disting câteva etape, determinate de modernizarea științelor biologice. În procesul restructurărilor, a suferit schimbări şi denumirea catedrei, reflectând obiectivele ei principale: Catedra de biologie – curs de histologie (1945), Catedra de biologie generală (1946 – 1968), Catedra de biologie generală şi genetică (1968 -1978), Catedra de biologie şi genetică umană (1978-1998) și, în prezent: Catedra de biologie moleculară şi genetică umană.

     Primul conducător al catedrei a fost V. Sinelşcikov, doctor în biologie, conferențiar, discipol al Universităţii şi Institutului de Medicină din Sankt-Petersburg, care a fost succedat de doctorii în biologie S. Antipin, M. Ass (1949-1950), N. Litvinova (1950-1952). În perioada 1952-1956 Catedra de biologie generală a fost condusă de N. Iliin, biolog eminent, doctor habilitat în biologie, profesor universitar. În anii 1956-1978, catedra a fost condusă de doctorul habilitat în biologie, profesorul universitar V. Zaharov – remarcabil om de știință, expert în parazitologie, talentat pedagog cu vastă cultură generală şi înzestrat cu o putere mare de creație. În perioada 1978-1998, Catedra de biologie medicală și genetică a fost condusă de N. Cherdivarenco, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, Lucrător Emerit al Republicii Moldova. În perioada 1998-2003, catedra a fost condusă de conferenţiarul L. Ţaranova, un specialist cu o pregătire fundamentală în domeniul geneticii, doctoranda legendarului savant-genetician V. M. Timofeev-Resovski. Din anul 2003 funcția de şef al catedrei este îndeplinită de I. Cemortan, doctor în științe biologice, conferențiar universitar, laureat al Galei Premiilor în Sănătate ediţia I, anul 2012.

   Angajații catedrei au participat activ la congrese şi foruri științifice. Colectivul Catedrei menţine relații de colaborare cu multe centre științifice, medicale şi didactice din ţară sau de peste hotare.

   Actualii studenți ai Universităţii noastre studiază genetica și biologia moleculară din primii ani. Un medic bun nu poate activa fără a avea cunoștințe profunde în domeniul anatomiei. Potrivit laureatului Premiului Nobel, P. Berg, “…vom avea nevoie de medici familiarizați cu anatomia moleculară şi fiziologia cromozomilor şi genelor…”.